13 February 2010

Ninge la Roma

Ninge la Roma, iar aici ploua...
Eu trebuia sa fiu la Baia Mare. Planurile de plecare cu masina au fost zadarnicite de, surprise, ceaţă! Nu mai mergem cu masina, e periculos, nu mai mergem deloc, ca si cu autobusul e acelasi lucru, o sa intarzie din cauza ceţii, etc... Dupa 10 minute dupa ce am pierdut orice tren sau autobus care pleca spre BM, a inceput sa ploua. Ah! Unde e ceaţa care ne-a impiedicat sa plecam? Nervi...
Ce frustrant!

A iesit soarele.
Imi vine sa plang. Mananc incontinuu de nervi...si ascult Cotabiţă.

Ziua de azi ar fi trebuit sa fie atat de grea incat mi-am concentrat toate fortele pentru a face fata, iar faptul ca nu am mai plecat imi cere sa-mi folosesc energia in orice fel posibil. Simt ca am o putere exploziva! Am recuperat deja cateva proiecte ramase in suspensie de saptamana trecuta.

07 February 2010

Bicarbonat de sodiu - Becoming ALKALINE

O noua moda se raspandeste cu repeziciune, sa ne ALCALINIZAM organismul! Unul (adica un expert) zice ca e suficient sa bei un pahar cu apa in care ai dizolvat bicarbonat de sodiu, altul (tot un expert) zice ca nu, nu dom'ne, nu e suficient, trebuie sa ne introducem direct in vena bicarbonat de sodiu. Sunt sigura ca maine se va naste o industrie intreaga legata de aceasta nevoie de ALCALINIZARE a omenirii. 
Asa o fi, nu zic nu, dar sa nu exageram!


Ce v-am zis? Cautand sa aflu care sunt alimentele alcaline, am gasit un banner "WANT TO BECOME ALKALINE?" unde doar pentru $79.99 poti sa primesti asistenta pentru a deveni ALCALIN!


Eu inteleg ca trebuie sa mancam vegetale multe, dar si astea cat timp isi pastreaza calitatile de "hrana vie"? Ma duc la "aprozar" si vreau sa cumpar vegetale, ce naiba sa cumpar? Toate sunt aduse din tari indepartate. Pe langa faptul ca nu stiu ce contin (incalca si regula ca trebuie sa mananci din zona in care vietuiesti ca sa ai aceeasi vibratie cu alimentele ingurgitate), nu stiu nici de cate luni zac in depozite, etc. 

Gioconda fara suras (1967!) Malvina Ursianu

In film, eroina, o working girl de succes (tovarasa inginera sefa!) conduce o decapotabila (oare ce marca e?) si, culmea, o conduce pe o sosea foarte buna...
Ca toate filmele romanesti si acesta e plin de parabole si simboluri (simboluri?)...
Femeia  traieste drama despartirii de iubitul ei si incearca sa prelungeasca momentul rupturii. EL trebuie sa ia trenul, ajung la gara cu decapotabila, dar EA ii propune sa-l duca pana la statia (CFR) urmatoare si acolo sa se desparta. Dupa ce ajung la statia urmatoare (cu decapotabila) ea ii spune ca ar fi mai bine sa merga din nou pana la statia urmatoare si acolo sa se urce in tren. Si tot asa de cateva ori. Interesant, nu? Viata e o cale ferata cu multe gari. E important pana in ce gara reusesti sa ajungi...Sau asa ceva...
Silvia Popovici e atat de trista, atat de trista!
Dar muzica! Muzica e sfasietoare! Viori, trompeta solista care te umple de jale, trista, trista...
Cel mai interesant la filmele astea vechi romanesti e ca stiau sa redea o realitate inexistenta, ciudat, nu? Adica, de exemplu, au filmat noaptea o fabrica, rafinarie, ce era...iar luminile care clipoceau pe toata dantelaria de tevi si tuburi dadeau un efect extraordinar dar straniu in acelasi timp.
Sau cand Ea ajunge la "servici", intra intr-o cladire uriasa cu njde mii de etaje. Unde or fi gasit-o in acel 1967, an in care Tovarasu' era numai Presedinte al Consiliului de Stat, inca nu ajunsese Presedintele Romaniei?
Wow, da' ce secretara are! Ce dulcica e Rodica Popescu-Bitanescu!

05 February 2010

De tinut minte

Carte de colorat cu IARNA * pe SCRIBD