Solstitiul de iarna

In sfarsit a iesit azi soarele, dupa aproape 10 zile de vreme mohorata. Azi vom avea noaptea cea mai lunga, cand Soarele, din mos fara putere, incepe sa devina mai puternic, iar ziua sa creasca.

Pfeffernusse, Vanilla Kipferl, Piernik

Azi am prajiturit. Ce mi-a iesit, nici nu mai conteaza. Important e ca m-am distrat de minune. In casa mirosea a Craciun, a scortisoara, a cuisoare, a ginger. La Tv copiii cantau colinde.
Ca in fiecare an sunt in cautare de retete. Am gasit un fel de prajitura cu miere, poloneza (Piernik), asemanatoare cu cea romaneasca, doar ca e sub forma de tort cu blat. Umplutura e identica: gem si crema, alternativ.

Pentru blat:
2 linguri de zahar , pentru caramel
½ ceasca de miere
1/3 cana de zahar
½ ceasca de lapte
2 oua
unt 60g
1,5 cesti făină
1 lingurita de bicarbonat de sodiu
1  lingurita praf de copt
1 lingura de cacao
2 linguri amestec de scortisoara, cuisoare, ghimbir
1 cană de magiun de prune

Pentru crema alba:
200g unt
150g zahar
zeama de la o lamaie  sau o portocala

Pentru glazura și decorare:
100g unt
100g zahăr pudră
2 linguri de pudră de cacao amara
2 linguri de apă caldă
50g fulgi de migdale

Se incalzeste cuptorul la 170 ° C ( sau ventilator 160C forțat )
Se caramelizeaza 2 linguri de  zahar. Se adauga mierea, untul și condimentele și se fierbe totul la foc mic până se topeste untul si se combina toate ingredientele. Se lasă să se răcească complet .
Peste amestecul răcit se adaugă zahărul, laptele și gălbenușurile. Se amestecă bine.
Se adauga faina cernuta, bicarbonatul stins cu lamaie, praful de copt și pudra de cacao.
Separat se bat albusurile spuma. Se adauga apoi in primul amestec.
Se coace la 170 ° C aproximativ 50-60 minute. Se lasă să se răcească și se taie blatul in patru parti. Pe primul  si pe al treilea blat se pune crema alba, iar pe al doilea blat se pune magiun de prune.

Pentru glazură, se topeste untul, se adaugă zahărul și se amestecă până se dizolvă, apoi se adauga cacao și 2 linguri de apă caldă. Se lasă să se răcească pana se obtine consistenta dorita. Se glaseaza prajitura, iar deasupra se pot pune fulgi de migdale.

Tricotez ...din nou...

Dar nu gasesc marimi de vestute sau pulovarase pentru copilasi de 3-4 luni...
Am gasit ceva AICI.
AICI...sau poate pe aici.
Sau pe Etsy...
Asta pentru mine!
Un site simpatic.

Selkie Ioana

Aseara am vazut filmul "Ondine", in care un pescar irlandez prinde in plasele sale o femeie, pe care fiica lui de vreo 6-7 ani o crede o selkie, o fiinta legendara, jumatate om, jumatate foca. Legenda spune ca selkie iese din mare, isi leapada pielea de foca, sta la soare si cand i se face dor de mare imbraca din nou pielea de foca. Daca o ingroapa pe uscat, sta 7 ani si varsa 7 lacrimi, dupa care poate sa-si gaseasca fericirea cu un pamantean.
 Un pescar a gasit intr-o zi o piele de foca pe care a luat-o cu el. In scurt timp la usa lui a batut o femeie frumoasa, careia i-a cerut sa se casatoreasca cu el. La un moment dat femeii i s-a facut dor de mare, a gasit pielea de foca si s-a intors in mare unde era adevarata ei casa...era o selkie...Mai sunt si alte variante...(gen Povestea Porcului).
Tocmai cand savuram eu filmul si imi aminteam cum am aflat eu de aceasta legenda, si cum atmosfera din film semana foarte bine cu imaginea pe care o desenasem eu candva, se descopera ca femeia nu era decat o carausa de droguri, care voia sa scape de traficantii care o urmareau. De ce origine era femeia? Bineinteles romanca! si o chema Ioana. Macar aici au nimerit cu numele. In schimb, in toate serialele italiene toti raufacatorii, muncitorii fara permis de lucru si care mor pe santiere sunt romani si ii cheama Ivan... Ma mir ca italienilor li se pare ca Ivan ar fi un nume romanesc. Trebuie sa recunosc ca am vazut si vreo doua filme italiene in care muncitorii de pe santier se numeau Radu. Ori Ivan, ori Radu...sau pe femei le cheama Ilina...nu Irina, nu...De unde le scot? Pentru italieni, romanii, rusii, moldovenii, ucrainienii sunt toti o apa si-un pamant...

Octombrie deja?

Octombrie deja, dar un octombrie cu frig, cu temperaturi sub 0º C. Cateva zile, ca sa se distruga tot ce mai e verde, apoi din nou cald pana la 22º C. La inceputul lui august au inceput sa se ingalbeneasca si sa cada frunzele pomilor si ale vitei de vie, apoi au venit ploile si pomii s-au revigorat, frunzele ramase parca au inverzit, vegetatia era ca vara, plina de seva. Acum, cu frigul asta, vor ingheta brusc, fara sa mai apuce sa se ingalbeneasca.

21.111 zile

Titlul nu are nicio legatura cu subiectul.
Vreau sa scriu despre nucul din gradina vecinului, care isi intinde ramurile si peste gradina noastra. Intotdeauna l-am considerat un prieten apropiat, o adevarata sursa de energie...Zilele trecute, de cand au inceput nucile sa "crape", l-am vizitata mai des, acum ca zmeura si murea s-au terminat, am trecut la nuci. Mai luam cate o nuca, doua, le spargeam coaja verde ca sa le simt mirosul de iod, rontaiam miezul alb. Ma gandeam sa iau numai cateva de fiecare data ca sa nu se termine asa repede.  Azi-dimineata mi-am facut plimbarea pana la nuc, l-am salutat :-), am luat cateva nuci de pe jos, lasate de ciorile care zburatacesc pe acolo, am luat si cateva cu coaja verde, in ideea ca vin mai tarziu sa ma mai plimb. Din pacate n-am mai apucat, au venit noii proprietari (pe cei vechi nu-i interesa nucul deloc) si au inceput sa-l "bata" si sa adune nucile. Dupa cum am aflat, intentionau sa treaca peste gard sa ia si nucile cazute in gradina noastra...
Si asa s-a terminat ritualul meu de cules nuci. Ce tristete!

Cum zboara pasarile prin ploaie?

Dupa multe zile de canicula, azi, spre seara, a inceput sa ploua timid. Intr-o parte cerul era senin, in cealalta parte erau nori si ploua. Un stol de pasari, imens, lung, lung de nu se mai termina, cred ca era un stol de grauri, venea dinspre zona senina si zbura spre zona in care ploua deja. La un moment dat, ca la un semnal, toate s-au oprit din zbor pentru o fractiune de secunda si au virat brusc spre inapoi, dupa care din nou, ca la un semnal, s-au oprit si au virat brusc in directia in care au pornit initial. A fost un moment de deruta foarte interesant! Au pornit din nou spre zona in care ploua, dar s-au imprastiat rapid, n-au mai tinut stolul unit, parea ca o ia fiecare pe cont propriu. Si totusi, cum zboara pasarile prin ploaie?

Caini, pisici

Cainele vecinului din spatele casei, pe langa faptul ca imita toate sunetele pe care le aude, incepand de la ambulante, masini ale politiei sau sirenele pompierilor, in timpul ramas liber urla intr-una.  Scoate niste sunete asa de jalnice, uauuuauuauauuuuaaauuu, parca plange, zi si noapte...
Pe langa asta, de azi dimineata a inceput si motanul sa miaune insistent, ceva ce n-am mai auzit, nu stiu ce au patit toate animalele. Ramane sa vad daca nu cumva sunt agitate si gainile...

Ce vara ciudata

Iulie cu frig si ploi. Si cu raceala de la aerul conditionat din magazine...
Dar si cand o sa vina caldurile alea...
Bine de stiut in caz de raceala.

Comentarii

De cate ori ma uit la ceva ce-mi place pe Youtube sau in alta parte, trebuie sa existe un bou care sa comenteze ceva negativ si sa-mi taie cheful. Azi am primit de-a dreptul  un pumn in stomac. Ma uitam la un fragment din Alice in Wonderland, filmul de desene animate unde florile incep sa cante si e mare veselie. "Savuram" filmuletul, cand deodata imi cade privirea pe un comment idiot. Cat poti sa fii de cretin ca sa comentezi negativ la ceva atat de inocent?
Mi-a stricat ziua.

Puterea vindecatoare...

Interesant:
"Dorinta arzatoare de a manca dulciuri si obiceiul de a ciuguli mereu cate ceva, reprezinta expresia foamei de iubire nesatisfacuta, dar si nevoia de confirmari.
Tendinta de a manca dulciuri manifestata de copii constiutuie un indiciu clar ca ei nu se simt iubiti. Parintii protesteaza vehement spunand ca ei fac totul pentru copilul lor, dar ei nu fac diferenta intre "a face totul" si "a iubi". Exista si parinti care isi supraincarca copiii cu dulciuri, aratand prin aceasta ca nu sunt dispusi sa le acorde copiilor iubirea lor, ci le acorda compensatii de alt tip.
Oamenii care prefera mancarea bine condimentata si picanta, sunt in cautare de noi stimuli si provocari, sunt cei carora le plac solicitarile, chiar daca sunt greu digerabile.
Situatia este la polul opus pentru cei care tin un regim fara sare, fara condimente. Acestora le e teama de orice confruntare sau provocare.
Cei predispusi spre conservatorism, prefera alimentele conservate, in special afumaturile, dar si ceaiurile negre cu continut mare de tanin.
Teama de oase de peste este teama de agresivitate.
Repulsia fata de seminte reprezinta frica de a patrunde in miezul lucrurilor."
Extrase din cartea "Puterea vindecatoare a bolii" - Thorwald Dethlesen si Ruediger Dahlke

Dichistius capensis

Am visat ca luam masa cu familia Obama. Am vrut sa iau un peste sa mi-l pun in farfurie, dar l-am scapat pe jos. Era un peste negru-argintiu mai mult lat decat lung si foarte plat. M-am uitat sa vad ceva asemanator pe internet si mi s-a parut ca seamana cu acest "Dichistius capensis", numit si Galjoen, care traieste prin apele Africii de Sud, doar ca era mai mult negru decat argintiu...Sa mergem mai departe cu visul...Deci, l-am scapat pe jos, dar parea sa fi atins pamantul doar cu coada si cu capul (am zis pamantul, fiindca eram undeva afara, intr-o gradina, nu intr-o casa). Michelle (Obama) a zis ca nu-i nimic, pot sa-l iau inapoi in farfurie si sa tai partile respective. L-am luat frumos si am inceput sa tai coada si apoi capul. Erau atat de tari, pareau din plastic. De fapt tot pestele era atat de plat si de subtire, ca parea din cauciuc dezumflat. Am reusit sa tai coada, apoi am trecut la cap, cu mare efort am reusit sa tai si capul. Cam asta a fost tot visul. Destul de ciudat..."Dichistius"...

1 Martie fericit!

Sa vina primavara!