N-o mai stie nimeni, toata lumea cu Albinița-n sus, Albinița-n jos. Iar cea care apare pe internet ca prajitura Rumba, cu rahat si foi de napolitane, e o prajitura nou inventata careia i s-a schimbat numele, cred ca se numea prajitura "Iliescu" (ha, ha, ha...), dar cum Iliescu a iesit din peisaj... La fel de complicata era si prajitura "Petre Roman", oare cum au redenumit-o? Avea niste foi cu nuca si 2 creme, una era din zahar ars, dar numai unele persoane detineau marele secret pe care nu-l dezvaluiau nici moarte (se punea bicarbonat in zaharul ars...) si una din lapte, oua, unt. Poate ii zice "Krantz" fiindca pe fiecare foaie se pune un strat de zahar ars si apoi crema, urmeaza glazura din albusuri batute pe abur, very complicated! Nu e "Krantz", la aia se caramelizeaza nuca. Vai, Doamne, e o adevarata specializare cofetareala. Eu nu respectam niciodata retetele, faceam blatul de la una si crema de la alta, dar o colega ma prindea intotdeauna "blatul e de la Cafelina si crema e de la Capucino...".
Rumba mea, pe care o facea mama, era asa:
Foile (se fac 3 foi din care una se coloreaza cu cacao): 170 g de unt, 150 g zahar,
7 galbenusuri, 200 g faina, 1 praf de copt.
Crema: 200 g nuca, 200 g zahar, 1/2 pahar cu lapte fierbinte si mult rom (ca de-aia îi zice Rumba).
Glazura: 3 linguri de apa, 150 g zahar, 60 g unt.
Nimic complicat...
