HORTENSIA MOARE DE SETE

27 în casă la ora 18,

37 afară 
 

CANICULĂ

In casă 25°C, deocamdată, afară 32°C la umbră, dar dacă se adeverește prognoza pentru săptămâna viitoare, va fi rău de tot.

Anul trecut a fost suportabil, acum doi ani a fost foarte cald!
 

RECOLTA DE AZI

 

BOȚII ÎN VIZITĂ PE BLOG

Vreo 1700 și azi...

P.S. 25.6.26 - Au dispărut boții... 

MINUNATA LUME NOUĂ (Titlul original)

S-a terminat...Ăștia doi au fost foarte simpatici! Un (o) rom-com ca în zilele bune.

Am găsit un articol interesant despre ultimul episod (miroase clar a ChatGPT în formulare, dar ideile sunt interesante😁):

”Nu au rătăcit timp de 300 de ani, pur și simplu erau în drum unul către celălalt de la bun început. 💔

Finalul nu a rupt doar blestemul; a lăsat o rezonanță profundă și grea, care transcende o simplă poveste de dragoste. A fost o capodoperă despre supraviețuire, așteptare și refuzul de a renunța la sine. Iată o analiză a paradoxului de 300 de ani:

📜 JURNALUL ȘI GREUTATEA UNEI PERSOANE

Cea mai devastatoare scenă nu a fost o secvență de acțiune; a fost un singur rând din jurnalul Marelui Prinț: *„Astăzi este diferit de ieri. Ea vine la mine.”* Nu a scris despre schimbarea lumii sau despre riscul vieții sale. Pur și simplu a scris despre sosirea ei. Uneori, supraviețuirea nu înseamnă luptă; este vorba despre simpla existență a acelei persoane care îți face ziua de mâine diferită.

🗡️ CRUZIMEA PROTECȚIEI
În sfârșit, am înțeles de ce Lee Hyun a îndepărtat-o ​​pe Dan-sim cu cuvinte atât de toxice și dure. *„Am încercat să te șterg din memoria mea, de ce mai vii la mine?”* Nu își abandona dragostea, era îngrozit să o piardă. A îndepărtat-o ​​pentru că a rămâne alături de el însemna moartea. Cele mai crude cuvinte erau de fapt cel mai disperat scut al său.

💥 STÂNCA: MOARTEA UNUI DESTIN

Când Seo-ri și Marele Prinț au căzut de pe stâncă, nu a fost o tragedie. Am simțit un sentiment copleșitor de eliberare. Pentru că ceea ce s-a spulberat la baza acelei stânci nu au fost viețile lor - a fost lanțul de 300 de ani al destinului lor blestemat. Ciclul cuiva care trebuia mereu să moară, să plece sau să aștepte a fost în sfârșit rupt. Au supraviețuit, au lepădat titlurile lor regale și au scăpat în Qing, alegând o viață simplă în care puteau pur și simplu să existe unul lângă altul.

📖 ADEVĂRATA ÎNSEMNARE A LUI „SANGYA” (상야)
Am crezut că poezia „Sangya” era doar o mărturisire romantică. Dar, urmărind finalul, adevărul ne-a lovit puternic. Era o promisiune de așteptare. *„Indiferent cum se schimbă lumea, nu mă voi uita pe mine și te voi găsi din nou.”* Poezia nu a fost doar moștenirea lui Lee Hyun, a fost reflectarea exactă a voinței pure a lui Seo-ri.

⏳ AȘTEPTAREA ÎN PREZENT

În 2026, „monstrul capitalist” suprem Se-gye este deposedat de toată puterea sa. Nu poate face absolut nimic altceva decât să aștepte. Și aceasta este cea mai crudă formă de iubire. Când Seo-ri se trezește în sfârșit, singurul său răspuns este: *„Mulțumesc că ai rămas în viață.”* Nu ai nevoie de promisiuni grandioase. Uneori, doar a rămâne în viață pentru cineva este actul suprem de devotament.

Scenariștii au lăsat urmările din Joseon parțial goale în mod intenționat. Nu știm exact cum au îmbătrânit sau cum a supraviețuit jurnalul. Dar acele piese lipsă permit mitului lor să trăiască în mintea noastră pentru totdeauna.

Ca să citez înțelepciunea supremă a bunicii: *„Fericirea nu acumulează dobândă. Trebuie să o revendici exact când este cuvenită.”*

Nu au irosit 300 de ani. Fiecare tragedie, fiecare lacrimă și fiecare viață a fost doar drumul pe care au trebuit să-l parcurgă pentru a ajunge în sfârșit unul la celălalt. Ce capodoperă absolută.”

P.S. 1200 de boți au vizitat blogul ăsta în ultimele 24 de ore, ce naiba caută pe un blog oarecare???

Azi, din nou, peste 1400, de pe tot globul. Vizitatori pe bune sunt vreo 2-3.

TRANDAFIRAȘI

 

PRIN GRADINA

 

MY ROYAL NEMESIS

Sunt curioasă unde se vor reîntâlni, în lumea modernă sau în timpul Joseon? 

Apropos de Joseon:

Dinastia Joseon s-a întins pe parcursul a peste 5 secole (1392-1897), începând cu răsturnarea regatului Goryeo de către generalul Yi Seong-gye (Regele Taejo) în 1392. Acesta a mutat capitala la Hanyang (actualul Seoul) și a modelat statul după o ideologie strictă Neoconfucianistă. Societatea a fost profund ierarhizată, dominată de o clasă de cărturari-birocrati cunoscută sub numele de yangban. 

Epoca Joseon a fost martora unor progrese tehnologice majore, monarhii investind masiv în știință pentru a consolida bunăstarea publică. Printre cele mai notabile realizări se numără:

• Crearea alfabetului Hangul: Introdus în 1446 de Regele Sejong cel Mare, acesta a înlocuit caracterele chinezești complexe, asigurând o rată ridicată de alfabetizare în rândul poporului.
• Progrese în Astronomie și Meteorologie: Inventarea primului pluviometru din lume și dezvoltarea unor ceasuri cu apă și hărți stelare avansate.
• Arta și Arhitectura: Dezvoltarea ceramicii albe baekja și construirea unor palate maiestuoase, cum ar fi Complexul Palatului Changdeokgung.

În Coreea, neoconfucianismul nu a fost doar o filozofie, ci fundamentul întregii societăți în perioada Joseon. El a influențat politica, educația, familia și chiar viața de zi cu zi.
Principalele sale caracteristici au fost:
• Familia ca nucleu al societății – respectul față de părinți și strămoși (pietatea filială) era considerat cea mai importantă virtute. Copiii aveau obligația morală de a-și asculta și îngriji părinții.
• Cultul strămoșilor – familiile efectuau ritualuri regulate pentru strămoși, considerând că legătura dintre cei vii și cei morți trebuie păstrată. Aceste ceremonii există și astăzi în multe familii coreene.
• Ordinea ierarhică – fiecare persoană avea un loc bine definit: supus față de rege, copil față de părinte, soție față de soț, frate mai mic față de fratele mai mare. Armonia socială era văzută ca rezultat al respectării acestor relații.
• Educația și meritocrația – studiul clasicilor confucianiști era calea principală către funcțiile publice. Idealul era savantul-funcționar, omul cultivat și moral.
• Autocultivarea morală – scopul vieții nu era mântuirea religioasă, ca în multe religii, ci perfecționarea caracterului prin studiu, disciplină și comportament etic.
• Guvernarea prin virtute – conducătorii trebuiau să fie modele morale. Legitimitatea lor depindea de comportamentul etic, nu doar de puterea militară.
• Roluri de gen stricte – în Joseon, neoconfucianismul a întărit patriarhatul. Femeile aveau mult mai puțină libertate decât în perioadele anterioare ale istoriei coreene, iar accentul era pus pe castitate, modestie și supunere față de structura familială.
La nivel filosofic, gânditorii coreeni au dezvoltat și propriile interpretări ale ideilor lui Zhu Xi. O celebră dezbatere a fost cea dintre Yi Hwang și Yi I despre relația dintre li (principiul universal) și qi (energia materială), una dintre cele mai sofisticate discuții filosofice din Asia de Est.
Neoconfucianismul coreean a transformat societatea într-un sistem bazat pe educație, disciplină morală, respect pentru familie și ierarhie socială, influența sa fiind vizibilă și în Coreea contemporană, chiar dacă statul modern nu mai este organizat după aceste principii.

IUNIE INFLORIT

 

A ÎNFLORIT MĂRUL CU FLORI MOV

 

TRANDAFIRI, CLEMATIS, MERE

 Clematis s-a urcat în măr.

SPRAREALISME

Unul mai vesel, altul mai întunecat...

Dacă-i zic să facă ceva vesel, imediat bagă un curcubeu și un soare zâmbăreț...

 

SE COC CIREȘELE